[English version available!]Raportul SAR-CRPE lansat astazi face o serie de recomandari pentru ca, macar pe viitor, Consiliul Superior al Magistraturii sa devina o autoritate publica credibila si capabila sa exercite o influenta benefica asupra sistemului de justitie din Romania. Aducem aceste recomandari in atentia cititorilor blogului in speranta ca, si pe aceasta cale, vom reusi sa provocam o dezbatere care sa ii determine pe membrii CSM sa inteleaga nevoia respectarii stricte a standardelor etice si de integritate. Si nu pentru ca asa ar dori un ONG sau altul ci pentru ca de o justitie curata are nevoie, in primul rand, cetateanul roman, platitor de impozite.
Asadar:
a) CSM este în acest moment o instituţie erodată în percepţia publică, atât de scandalurile care au vizat integritatea unora dintre membri săi, cât şi de lipsa de reacţie sau reacţia întârziată constatată în unele situaţii delicate. De aceea măsurile pe care încearcă să le promoveze în ceea ce priveşte integritatea magistraţilor sunt privite cu neîncredere. Este important ca cei care vor candida pentru ocuparea poziţiilor în viitorul CSM să includă în programul lor şi măsuri privind creşterea integrităţii în sistemul judiciar.
b) Într-un sistem în care devierea de la standardele de integritate este atât de frecventă (dacă ar fi să ne referim doar la faptul că anual sunt trimişi în judecată şi condamnaţi magistraţi pentru fapte de corupţie) rolul celor aflaţi în funcţii de conducere este extrem de important. Influenţarea conduitei celor aflaţi în subordine prin puterea exemplului personal este un mecanism utilizat pretutindeni, chiar dacă el nu se bazează neaparat pe mecanisme formale de coerciţie.
c) Trebuie să scadă toleranţa faţă de comportamentele lipsite de integritate la nivelul fiecărei structuri din sistemul judiciar şi să se conştientizeze rolului fiecăruia în prevenirea acestor comportamente. E nevoie de purtători de mesajcredibili şi de oferirea de consiliere pentru magistraţilor care se confruntă cu dileme etice. În acelaşi context, ar trebui analizată posibilitatea creării unui Consiliu de Etică însărcinat cu aplicarea Codului Deontologic al judecătorilor şi procurorilor.
d) Abaterile majore de la standardele de integritate – de exemplu prin comiterea de fapte penale în legătură cu atribuţiile de serviciu – ar trebui să primească o replică serioasă din partea sistemului judiciar. Conducerea CSM ar trebui să fie un exemplu de conduită – dar are probleme de colaborare cu fosta Securitate şi de încălcare a legii ce limitează numărul de mandate; acestea sunt violări flagrante ale standardelor de la Bangalore
e) În cazul în care sunt descoperite anumite conduite care, deşi lipsite de integritate, nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni, organul disciplinar ar trebui sesizat în cel mai scurt timp pentru a putea declanşa acţiunea disciplinară. De asemenea, durata acţiunii disciplinare ar trebui să fie cât mai scurtă, pentru a se evita expirarea termenelor prevăzute de lege. Orice alt tip de comportament stârneşte în public suspiciunea de ipocrizie şi folosirea standardelor etice în scop pur retoric, ca o mască de uz temporar, până trece inspecţia europeană.
f) Trebuie lămurită cât mai curând situaţia juridică a arhivei fostului serviciu secret al Ministerului Justiţiei (SIPA) pentru a elimina suspiciunile existente în sistemul judiciar pe marginea acestui subiect.
