Galeria de idei originale
Aug 18th, 2009 by SAR
Aici punem lucruri care ne plac sau pe care le gasim de-a dreptul geniale, desi nu au legatura neaparat cu politicile publice.
This page has the following sub pages.
al Societatii Academice din Romania (SAR)
Aug 18th, 2009 by SAR
Aici punem lucruri care ne plac sau pe care le gasim de-a dreptul geniale, desi nu au legatura neaparat cu politicile publice.
This page has the following sub pages.
frumoasa imaginea din header. am crezut initial ca e vreo fresca cu voievozi
Se zice ca intelectul a fost dat oamenilor ptr. a cunoaste adevarul dar se pare ca intelectul a fost dat oamenilor ptr. a primii adevarul Tutea putin modificat
Pot aplica direct aici proclamaţia de la Hiroşima? Pînă vă mai gîndiţi, o aplic.
Cetăţeni!
Prin decizia de a nu reduce pensiile, (nici măcar pe cele ale pensionarilor de lux, ale securiştilor, ale securiştilor-magistraţi şi ale magistraţilor-securişti), Curtea Constituţională v-a făcut un bine nesperat. A consfinţit statul mercantil judecrat *.
Judecraţia mercantilă, în mărinimoasa sa cecitate, v-a lărgit, virtualmente nelimitat, dreptul la muncă, şi la liberă iniţiativă. Judecraţii vă urăsc. Obligaţi-i să vă iubească.
Cetăţeni!
Art.0 Autoangajaţi-vă la negru.
Art.1 De azi înainte, puteţi întreprinde orice activitate lucrativă, fără autorizaţie, fără aprobări, fără ştampile, fără expertize. Sunteţi liberi să vă manifestaţi spiritul antreprenorial. Aţi înţeles? Liberi!
Art.2 Faceţi-vă capital. Puteţi vinde pămîntul de la ţară pentru a vă constitui capitalul de pornire. Puteţi vinde orice bun ce vă prisoseşte sau stă de pomană. Faceţi-vă propriile canale de reclamă pe internet. Sunteţi liberi să cumpăraţi orice, să produceţi orice, să vindeţi orice, să închiriaţi orice. Aţi înţeles? Liberi!
Art.3 De azi înainte, orice autoritate de control, ce pînă acum vă făcea viaţa amară, va fi neavenită. Puteţi lua la goană orice inspector de: protecţia muncii, protecţia consumatorului, financiar, agricol, cadastru, ADP ş.a. Sunteţi liberi să consideraţi că organele de reglementare şi control nu există. Aţi înţeles? Liberi!
Art.4 Dacă vreo autoritate a statului vă pune beţe în roate, o puteţi goni cu un: “bîşti, de-aici!” Dacă insistă, o puteţi acuza de hărţuire. Dacă: vă arestează, vă execută silit, vă percheziţionează, o arătaţi la televizor, şi urlaţi în gura mare că statul vă împiedică să faceţi bani pentru a plăti chiar pensiile celor ce vă persecută. Aveţi toată legitimitatea din lume.
Art. 5 Puteţi să nu înregistraţi firmele pe care le înfiinţaţi. Păstraţi-vă însă o contabilitate clară, iar la soroc, mergeţi cu actele la fisc. Nu e nevoie de nicio ştampilă de la vreun contabil autorizat. Dacă vrea bani de la voi, statul va trebui să admită că spuneţi adevărul, va trebui să vă înregistreze firmele. Va trebui să admită că proprietatea e prezumată a fi obţinută licit. Respingeţi orice tentativă de a vă plimba ca pe un prepuţ de la un ghişeu la altul. Le spuneţi celor de la fisc că a doua oară nu vă mai prind, dacă nu fac cum ziceţi voi. Dacă autorităţile statului încearcă vreo presiune cînd vă oferiţi să vărsaţi banii în vistieria lui, procedaţi ca la Art.3 sau Art.4.
Art.6 Plătiţi cu prioritate dările pentru asigurările de sănătate şi pensie. Puteţi vărsa TVA**, dar nu vărsaţi impozitul pe profit. Spuneţi că aţi reinvestit toţi banii.
Art.7 Organizaţi-vă. Constituiţi echipe de intervenţie mixte: antreprenori şi agenţi media. Interveniţi precum taximetriştii o fac: prompt, gălăgios, ameninţător şi în masă, acolo unde vreo autoritate de-a statului încearcă să forţeze aplicarea vreunei pîrdalnice de legi ce vă tulbură drepturile constituţionale. Respingeţi în gura mare orice prevedere normativă citată de “organ”, ce vă lezează drepturile fundamentale.
Art.8 Nu plătiţi amenzi! Nu daţi şpagă! Dacă sunteţi învinuiţi penal, nu vă angajaţi avocaţi! La proces, ridicaţi obiecţii de neconstituţionalitate la fiecare virgulă din legile ce vă sufocă. Arătaţi că pozitivarea dreptului la pensie atrage obligatoriu negativarea dreptului la liberă iniţiativă şi dreptul de muncă. Arătaţi că legile ce reglementează şi reprimă munca şi libera iniţiativă au devenit caduce, din moment ce statul a augmentat dreptul la pensie. Surclasaţi-i moral din toate poziţiile! Nu aveţi decît să repetaţi pînă-i înebuniţi, că nu aţi vrut decît să le rotunjiţi lor fondul de pensii. Băgaţi-le pensia pe gît, şi scoteţi-le-o pe nas. Nu vor avea curajul să vă condamne. Iar dacă vă condamnă, ei înşişi vor fi condamnaţi la veşnic înot în hazna.
Vin vremuri eroice. Uitaţi-vă la voi. Aveţi minte, aveţi mîini, aveţi picioare, aveţi demnitate. Nu mai sunteţi viermi. Arătaţi-le că existaţi. Forţaţi-i să vă fie recunoscători.
————————-
* da, ştiu că sună incoerent, din moment ce am amestecat latina cu greaca. Mă bazez doar pe efectul sonor.
** TVA nu este impozit direct. TVA nu sunt banii voştri, ci sunt bani în custodie. În statele civilizate, micii producători varsă TVA NUMAI o dată pe an, şi numai după efectuarea bilanţului contabil.
Articol din aceeaşi categorie: http://delaepicentru.wordpress.com/2010/05/24/mic-indreptar-de-gherila-circiumar-cetateneasca/
Să nu credeţi că m-am vezicat aşa, din senin. Trimisesem la CCR un mail ignorat. Iată textul:
Zilele trecute, după ce şi-a lăsat Binele, Adevărul şi Frumosul la domiciliu, conclavul ayatolahilor constituţionali a emis în spatele altarului o bulă prin care forţează aplicarea Art.44(1) din Constituţie. În mod paradoxal, firmanul CCR desfiinţează dreptul de proprietate, şi deschide calea selecţiei naturale. Res publica a decedat.
Fiindu-mi imposibil să înghit disonanţa cognitivă, le-am scris ayatolahilor. Cum şansele ca domniile lor să citească aceste rînduri sunt mai mici decît cele de a supravieţui pe Soare, aplic aici textul. Nu înainte de a observa că Bakunin a fost un tîmpit. Nu şi-a dat seama că instrumentul prin care îşi putea instala utopia este tocmai o Curte Constituţională.
—————————————–
(Într-o primă versiune, am postat textul pe Juridice.ro. se pare că judecătorii nu au avut ochelarii de aproape, şi au apucat să secrete decizia. De aceea, am îndrăznit să-l trimit două zile mai tîrziu, prin mail, cu fonturi de 14)
—– Original Message —–
From: Marius
To: ccr(la)ccr.ro
Sent: Saturday, June 26, 2010 4:05 AM
Subject: Despre dreptul de proprietate
Stimaţi domni,
În legătură cu argumentele aduse în sprijinul dreptului la pensie, aş avea cîteva observaţii de profan. Am doar avantajul vîrstei şi al independenţei pecuniare faţă de bugete de stat.
Cred că ne-am apropia mai mult de adevăr, dacă am privi din mai multe unghiuri drepturile cuvenite la pensionare. Cuantumul pensiei este garantat – zice legea [supremă]. Însă, să vedem cînd, şi din ce se constituie fondul de pensii, şi cît de bine garantat poate fi cuantumul.
Magistraţii afirmă că pensia reprezintă drept de proprietate. În parte este adevărat, însă nimeni nu poate spune care este valoarea totală a averii de restituit pensionarului, din moment ce nimeni nu poate spune cu certitudine că va muri în anul 2028, pe 25 iunie la ora 10. Aşadar, există variabila hazardului, ce, inevitabil, slăbeşte dreptul de proprietate.
În sistemele private de pensii, asiguratorul, fie garantează pentru o pensie ce poate asigura (atenţie!) doar stabilitatea financiară a companiei, fie, în funcţie de conţinutul contractului, pune o limită de vîrstă pînă la care pensia poate fi plătită (75, 80 sau 85 de ani). Doar în acest din urmă caz, cuantumul pensiei este garantat.
Nu putem însă să nu observăm că, fie în sistem de stat, fie privat, pensia are ceva din jocurile de noroc, ceea ce, din nou, slăbeşte afirmaţia că pensia ar fi drept de proprietate. Nimeni nu poate ridica pretenţii asupra cîştigului la loterie înainte ca jocul sorţilor să hotărască. Din nefericire, jocul sorţilor coincide riguros exact cu sfîrşitul vieţii pretendentului.
Probabilităţile nu sunt certitudini decît la valoarea 1, constantă în timp. Poate garanta cineva constanţa lui 1? Poate numai bunul Dumnezeu, întrucît El este Unul absolut. Dar Dumnezeu nu hotărăşte drepturile salariale, ci dumneavoastră sunteţi în situaţia delicată de a hotărî ce, şi cui se cuvine. Iar regula nu este cea de a proteja pensiile mari de diminuare. Cu puţină răbdare veţi descoperi mai jos şi o similitudine.
Prin absolutizarea dreptului de proprietate asupra pensiei, niciuna din sursele de satisfacere a pretenţiei nu va putea fi susţinută. Împrumutul e ca scărpinatul. Ajută pe moment. Suprataxarea proprietăţii ca urmare a absolutizării drepturilor salariale sau de pensie, strică echilibre şi mai precare.
Aşadar, absolutizarea dreptului de proprietate, cînd vine vorba de pensie, paradoxal, se întoarce împotriva dreptului de proprietate, fie prin secătuirea fondului, şi lipsirea altora de dreptul de proprietate, fie prin amanetarea viitorului prin împrumuturi externe, fie prin taxarea oneroasă a altor drepturi, cum ar fi prin supraimpozitarea bunurilor imobile, sau chiar prin suprataxarea muncii şi a consumului.
Se poate considera şi că pensia este ca economiile băneşti. Trebuie să recunoaştem, are şi proprietăţi de depozit la bancă. Însă cu o observaţie: contributorii devălmaşi depun, nu pentru viitor, ci pentru trecut. Adică, fiii depun “economiile” în folosul părinţilor. Totul este în regulă, dacă banca este solvabilă. Ea poate redistribui şi restitui chiar şi în rate zilnice (dar limitate) sumele depusă. Problema se complică atunci cînd banca are dificultăţi financiare. Într-o atare situaţie, este supusă controlului judecătorului sindic. Este “starea de urgenţă” a băncii. Judecătorul sindic dispune cît şi cărui creditor i se restituie economiile integral.
Regula de drept spune că prioritatea o au creditorii mici*. Iar dacă mai rămîne ceva la lichidarea activelor băncii, atunci, vor fi satisfăcuţi şi creditorii mari. Contextualizînd, tinerii de azi plătesc azi o mare parte din risipa statului totalitar, generos cu susţinătorii săi, chiar dacă, la vremea lor, ei nu au contribuit nici măcar cu un leu la fondul de pensii.
În concluzie, dacă bugetarii susţin absolutizarea drepturilor salariale, iar domniile voastre le daţi satisfacţie prioritar pensionarilor de lux, Justiţia are la îndemînă legea falimentului. Nu este greu. Puţin curaj! Lichidaţi statul pe cale judiciară. Cunosc cel puţin 10 persoane, libertarieni anarhişti, care s-ar bucura.
Cu speranţa că nu v-am vexat, vă urez multă înţelepciune.
Cu stimă,
Marius Mistreţu
Hiroşima
———————
* Cînd firma Sogo a intrat în incapacitate de plată, a trebuit să-şi lichideze cîteva active, printre care şi magazinul departamental Sogo din Hiroşima. Atunci, creditorii cu creanţe de pînă la 3 milioane de yen au fost compensaţi 100%. Creditorii mari au rămas, nu numai fără nicio compensaţie materială, dar şi fără speranţa că le vor fi restituite vreodată creanţele. Aşadar, principiul este: cei slabi au prioritate.