Companii nationale de energie si alte idei crete
Feb 16th, 2009 by Ana Otilia Nutu
In ultimii doi ani au fost doua incercari de a restructura sectorul romanesc de energie. Intai, guvernul PNL a vrut sa construiasca o companie nationala de electricitate, care ar fi grupat laolalta toata productia, distributia si furnizarea de stat. Apoi, guvernul PSD-PDL a luat in calcul infiintarea a doua companii integrate de energie, care contin de aceasta data si o parte din sectorul de gaz, si, mai important, etern falimentarul sector minier (in special huila).
SAR a scris de-a lungul timpului trei rapoarte: impotriva unei companii, impotriva a doua companii, si probleme de concurenta ce vor rezulta din crearea celor doua companii integrate. Pe scurt, argumentele noastre contra sunt:
- infiintarea unor companii mari cu potential de a deveni dominante ar afecta serios concurenta si interesele investitorilor privati in generare (productie de electricitate); experienta altor tari europene arata ca, cu cat sunt mai multi producatori, cu atat pretul la consumatorul final este mai mic; nu exista motive pentru care pretul sa scada la consumator daca nu se fac schimbari fundamentale in structura de productie (de pilda, investitii in tehnologii mai eficiente);
- compania/ile nu ar putea deveni actori regionali din cauza constrangerilor de interconectare a retelelor de transmisie (putem exporta max 10% din energia pe care o producem), asa incat in loc sa devenim mai competitivi regional cream doua companii dominante local;
- cresterea concentrarii de piata ar afecta serios tranzactionarea pe OPCOM, bursa noastra de energie care are sanse sa devina o piata regionala;
- cele doua companii nu pot obtine termeni de creditare mai buni decat unitatile ce le compun, si nu pot fi listate la bursa pana nu demonstreaza performante bune timp de 3 ani;
- exista riscul sa apara subventii incrucisate ce ar fi penalizate prompt de Comisia Europeana (ajutor de stat ilegal). Romania a negociat sa elimine subventiile pentru huila pana la sfarsitul lui 2010, dar acum sindicatele din minerit cer extinderea subventiilor, reesalonarea datoriilor, stergerea penalitatilor, iar compania de huila CNH ar fi parte dintr-una din aceste companii integrate. Exista riscuri serioase ca electricitatea hidro sa subventioneze huila;
- FMI va monitoriza datoriile si subventiile catre cateva companii mari, inclusiv CNH si Termoelectrica, deci stergerea datoriilor inainte de o restructurare reala a celor doua companii este imposibila.
Acestea ar fi argumentele noastre, care insa se bazeaza pe informatia fragmentara disponibila in spatiul public. Daca am pierdut din vedere aspecte importante vrem sa le auzim pentru a ne imbunatati recomandarile de politici publice. Impartasiti-ne impresiile si comentariile Dvs!
Referinte: mai jos, o istorie cu lux de amanunte a dezbaterii de pana acum, in ordine invers cronologica.
This page has the following sub pages.
Am lucrat o vreme destul de mare in sistem. Nu in locuri centrale, dar am avut contact cu ele. Poate ca din pozitii marginale nu vedem asa bine lucrurile. Dar e un punct de vedere.
Imediat dupa Revolutie, ordinele venite de sus(Guvern, ma rog ca atunci FSN central judetean si local) a fost ca “sa se dea apa calda si caldura” la populatie. Sa nu se mai intrerupa ca inainte. Partea cu plata acestor produse, mai vedem noi.
Apoi in 1991 guvernul ne-a cumparat dindu-ne inca 75% spor de salariu pentru a nu avea drept la greva. Si asa inceput povestea cu “femeia de servicu de la RENEL-CONEL”. Nu s-a spus ca apoi guvernul pe masura ce a indexat salariile in economie, la RENEL-CONEL indexarile au fost mult mai mici sau deloc. Explicatia-primisem cei 75%. Fapt este ca prin ‘95 diferenta intre salariul de la RENEL-CONEL si restul economiei era de ordinul a 5,max 10%. Vorbesc de salariile noastre, ale celor obisnuiti:muncitori, ingineri.
Ordinele erau aceleasi:caldura si apa calda la populatie, plata mai vedem noi. In plus industria incepe sa cada si nevoie de abur industrial pe platforme din ce in ce mai putin spre deloc.
In 1995 are loc o miscare de protest sindicala, extrem de importanta dar prost gindita si condusa (sa protestezi in tara contra conducerii, dar sa utilizezi ca mijloace de comunicare sistemul de teleconferinta al conducerii, fara alta alternativa- nu comentez, am facut-o atunci). In plus exista o lupta intre sefii sindicatelor. Fapt e ca politicienii si-au dat seama de forta acestui sindicat si imediat l-au divizat in 2 producere si utilizare de energie, ca apoi in mai multe. Tot atunci s-a inceput si campania din presa de rupere a CONEL. SUb aceeasi idee ca oamenii vor plati mai putin curentul electric. Interesul era al lor pentru ca: puteau sa apara firmele ce vindeau combustibili (scandalul Fatu, huila pentru Iasi, Suceava, Giurgiu, pacura din rezerva strategica) mai scump. Puteau sparge si transportul si distributia, deci sa apara baietii destepti care au facut contracte pe termen lung. Plus contractele de retehnologizare (Portile de fier, Turceni….)
A aparut si posibilitatea de a inchide centrale nerentabile, vinderea lor ca fier vechi.
Problema fundamentala este ca a fost gindit in anii 50-60 un sistem energetic pe 3 surse:carbune, pacura-gaze si apa, adaugindu-se ulterior componenta nucleara. Carbunele e lent si sta la baza curbei, apa e rapida si poate raspunde variatiilor de sistem mai bine.
Prin infiintarea de companii independente s-au aliniat la start racul, broasca si cu stiuca. In plus s-a ajuns sa se faca reglaj in sistem cu grupuri de 330 MW. (acum citiva ani Turceni a refuzat sa raspunda comenzii de dispecer de a opri in gol de noapte grup de 330 care trebuia repornit dimineata la 6-7, ca Hidroelectrica avea contract sa exporte nu stiu unde. Si au sarit tot la gitul celor de la Turceni).
In 1999 au infiintat ANRE al carui prim presedinte a fost Jean Constantinescu(specialist si nu prea, dar ranit al Revolutie si cu merite politice ulterioare). ANRE este un organism sub comanda politica (asta nu ne spune domnul Jean Constantinescu), nu ceea ce spune numele. A fost iar o minciuna a Guvernului pentru Occident cum ca exista mecanisme. Dar ANRE face cum i se ordona politic.
In ultimii 20 de ani s-au dat in functiune cu chiu cu vai cele 2 grupuri de al Cernavoda, incepute prin “80 si un grup de 50 MW la Brasov. Ceva retehnologizari, dar fara rezultate spectaculoase.In rest zero. Cum economia s-a prabusit si consumul a scazut dramatic, in felul asta sistemul energetic asa lovit si vechi a putut face fata.
Imi amintesc bine de revistutele scoase de CONEL in care ni se arata ce bine e ca societati comerciale.
Facind asa ceva Guvernul de atunci n-a facut decit sa minta (a cita oara), sa transmita niste active spre consilii judetene si locale, sa mute o datorie publica a guvernului, vazuta de FMI, la datorii locale si sa strige in gura mare ca au micsorat deficitul.
Am avut ocazia sa intilnesc si parlamentari si lideri de sindicat si tot felul de specialisti. Nici unul n-a lucrat intr-o centrala si habar n-au cu ce se maninca, fie ea pe carbune sau gaze, hidro sau nucleara.
Cind se comanda un studiu in general se comanda si rezultatul (cine plateste comanda si muzica). SI cine face studiul le aduce din condei sa iasa cum vrea cel ce plateste. Cei ce fac astfel de studii n-au lucrat in centrale, vin din tot felul de institute de cercetari fac teorie multa si practica putina. Nu credeti? Turbinele si cazanele romanesti sint copii ale utilajelor rusesti (sovietice). Mai punem un perete, mai taiem o treapta. Cereti undeva o diagrama reala a unei turbine, sau cereti unui astfel de institut sa o ridice si vedeti daca pot.
S-a vrut societati comerciale, am avut studiu cu rezultatul asta. Acum vrem companie integrata, avem studiul cu rezultatul asta.
Buba pleaca de la faptul elementar economic: profit. Si nici un sef niciodata n-a fost judecat sub acest aspect. Cind vom pune singur acest criteriu veti vedea cum politrucii se dau deoparte si apar meseriasii. Si cind o companie de felul asta va iesi si va spune: noi am avut profit politrucii nu se vor mai baga acolo.
SI nu e vorba numai de energie. La fel se poate vedea si la alte companii.
Si nu in ultimul rind nu trebuie uitat ca ani de zile RENEL-CONEL a fost o banca mai mare decit BANCOREX pentru industria romaneasca si pentru populatia Romaniei prin vinzarea de curent fara a fi achitat vreodata, prin furnizarea de caldura si apa calda fara a fi achitata vreodata.
Iar subventile pentru caldura plus sistemul de compensare a platilor a facut sa mearga acest sistem dar din prost in mai prost.
Am studiat si cred ca am contribuit efectiv la functionarea sistemului energiei electrice din Romania din anul 1968. 30 de ani mai tarziu, eram deja convins ca si pietele de energie electrica pot deveni competitive. In interesul consumatorului dar si al sustenabilitatii sectorului. Mi-am intarit aceasta convingere, continuind sa aprofundez reguli, mecanisme, riscuri. In opinia mea, solutia propusa ar putea crea stricaciuni ireparabile sistemului de alimentare cu energie electrica din tara noastra. Pentru ca se ignora atit functionalitatea sistemului, cit si a pietei, in noul mediu economic. Si, de asemenea, angajamentele Romaniei fata de UE.
O sinteza a pozitiei mele este prezenatata pe site-ul indicat aici.
eu vin cu argumente “pro”:
1 jucatorii regionali in piata de energie sunt numai giganti, Rusia cu Gazprom, Rosneft si TNH-BP la care se adauga subsidiarele (WIEE, si putem pune chiar OMV, RWE, MOL … ), mai adaugam GdF-ul francez, ENI-ul italian, CEZ-ul ceh … si mai sunt poate unu – doi.
2 toate aceste mari firme sunt ori monopol ori parte dintr-un oligopol
3 se ocupa de tot lantul: extractie – transport – distributie + conexe, Gazpromul ajungand la banca, industria aluminiului si chiar lant de fast-food
4 avand in vedere ca relativa independenta energetica a Romaniei se termina in cativa zeci de ani (odata cu lichidarea rezervelor de petrol, gaze si carbune) e mai avantajos negociarea en-gross a energiei
5 daca ne uitam pe piata OPCOM, cei care tranzactioneaza sunt mici in comparatie cu marii producatori si importatori, sumele find “firmituri” in comparatie cu valorile industriei
Este adevarat ca in Romania se politizeaza tot, ca “in buna traditie”, tot ce este de stat nu este profitabil si creeaza pierderi, dar acest lucru este din cauza clietelismului politic care poate genera pagube de la furt pana la “tradare si subminarea economiei nationale”.
Probabil ca intr-o tara in care morala, onoarea, onestitatea, simtul datoriei ar avea sens aceste doua mari concerne ar putea aduce plusvaloare economiei si interesul national ar fi aparat.
[...] a analizat aici temerile in domeniul concurentei iar S.A.R. a analizat in detaliu si alte probleme cum ar fi ajutorul de stat si neconformitatea cu legislatia europeana sau probleme [...]
buna seara
In opinia mea masura este foarte bine venita pentru ca de la producator energia electrica trece pe la mai multe societati comerciale, care fiecare isi aplica adaosul sau iar la consumator pretul ajunge sa fie mult mai mare.Doua companii,una producatoare si distribuitoare
iar alta pentru intretinere si colectare plati consum sunt indestulatoare.
In ceea ce priveste pozitia dominata pe piata,dreptul comunitar permite o asemena reglementare in masura in care prevaleaza interesul national art.86 paragraful 2 al Tratatului Comunitatii Europene
Multumesc pentru comentariu.
Problema e ca, in economie, preturile nu se stabilesc asa; pretul depinde de oferta si de cerere. Daca exista un singur ofertant (monopol), sau o companie cu o pozitie dominanta, acestea vor impinge pretul in sus, deoarece cumparatorul nu are de unde alege.
Pe o piata libera, consumatorul poate cumpara direct de la producator. Adica eu pot cumpara teoretic direct de la Termoelectrica, platind Transelectrica si Electrica Muntenia Sud (ENEL) doar pentru transportul energiei electrice (cele doua preturi de transmisie si distributie sunt reglementate strict de stat; ca o paranteza, sunt si destul de mici comparativ cu celelalte componente de cost al electricitatii).
Intermediarii rezista pe piata doar daca ofera ceva; altminteri cumparatorii vor merge direct la sursa. Rostul unui intermediar e, de pilda, reducerea unui risc. Curentul hidro este cel mai ieftin; insa ce ma fac daca nu ploua? Daca am cumparat de la Hidroelectrica raman fara curent. Asadar, intermediarii cumpara in general electricitate de la mai multi producatori ca sa reduca astfel de riscuri si imi vand mie electricitate la un pret putin mai mare, pe care il accept daca imi reduce riscul.
In articolul de aici veti gasi si niste date care arata ca pe pietele cu multi jucatori preturile sunt in general semnificativ mai mici decat acolo unde sunt actori dominanti.