Contextul dezbaterii
Proiectul de lege a sanatatii a fost considerat necesar datorita nevoii de a rezolva o serie de probleme precum: subfinantarea sistemului de sanatate, dezechilibrului financiar, nivelul nesatisfacator al serviciilor medicale. Pe de alta parte, au existat presiuni externe din partea FMI care a atras atentia ca nu se mai poate lucra cu forma actuala a legii sanatatii si ca nu vor accepta “trageri de timp” pentru reformarea cadrului legislativ

Societatea Academica din Romania (SAR) a trimis o cerere catre Ministerul Sanatatii formulata în conditiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public în urma careia ministerul a precizat ca nu a fost elaborat niciun studiu de impact pentru proiectul de lege a sanatatii.

Presedintele Basescu a sustinut ca banii vor fi alocati în sistemul de sanatate “dupa ce se vor inchide robinetele.”

Directii
In acest context, se impune o reactie din partea societatii civile. SAR a realizat in acest sens  o dezbatere pe doua directii:
A. Unde sunt “robinetele” care înregistreaza pierderi in sistemul de sanatate? (sau altfel spus unde spus avem sectoare în sectorul sanitar unde se fura si daca da, unde?). Aceasta ar fi o abordare concreta la problema subfinantarii sistemului sanitar si la castigarea de resurse deja existente în sistem (fara alocari suplimentare).
B. Care sunt masurile care ar eficientiza administrarea sistemului de sanatate?

Temele dezbaterii
Cele doua directii au fost structurate pe patru componente identificate de noi ca fiind necesare in multitudinea problemelor din sistemul de sanatate. Pentru fiecare dintre componente propunem o serie de întrebari care sa ne directioneze spre potentiale recomandari si masuri concrete.

I. Unde se fura din sistemul sanitar? – Masuri pentru cresterea eficientei
1. Cine face auditarea functionarii sistemului sanitar?
2. Care sunt zonele în care s-au descoperit furturi si o alocare inechitabila a resurselor?
3. Cum asiguram o transparenta a datelor privind consumul de servicii pentru fiecare furnizor de servicii medicale în parte?

II. E nevoie sa schimbam legea si de ce? – Masuri care tin de administrarea sistemului de sanatate
1. Cat este de benefica înglobarea CNAS în MSP? Este o soluţie desfiinţarea caselor judetene?
2. Este necesara o modificare a tarifelor furnizorilor de servicii medicale? Reflecta tarifele actuale costurile reale ale furnizorilor? Potenţiala soluţie – Introducerea amortizarilor in calculul tarifelor pentru a crea premisele unei retehnologizari viitoare a unitatilor sanitare
3. Exista vointa politica pentru acceptarea unui plan de reechilibrare a finantarii sistemului de îngrijiri de sanatate semnat de toate fortele politice (care sa nu fie influentat de rezultatul alegerilor)? Solutie potentiala de dezbatut: asumarea politica a alocarii la sanatate a jumatate din sumele rezultate ca urmare a eficientizarii politicii fiscale si micsorarea pierderilor cauzate de piata neagra.
4. Este posibila flexibilizarea salariilor personalului medical din spitale pentru a reflecta cantitatea si calitatea individuala a muncii depuse? (Solutie de dezbatut – Eliminarea imediata a personalului sanitar din spitale din legea unica a salarizarii).
5. Este posibila introducerea imediata a evaluarii tehnologiilor medicale (inclusiv a medicamentelor) pe baza cost-eficacitatii si suportabilitatii acestora?
6. Locul şi rolul firmelor e asigurari private in sistemul sanitar

III. Drepturile pacientilor – Masuri pentru Imputernicirea Pacientilor
1. Înfiintarea Oficiului pentru Protectia Pacientului (OPP) ca reprezentant al societatii civile şi sprijinirea asociatiilor de pacienti.
2. Este posibila imputernicirea pacientilor si stimularea implicarii acestora în gestionarea sistemului de asigurari de sanatate si spitalelor? (Soluţie: prin introducerea co-platii, pacientul este responsabilizat cu privire la medicamentele şi serviciile medicale care sunt efectuate, direct, pe semnatura lui).
3. Este necesara adoptarea unei legislatii secundare care sa permita pacientilor sa-si recupereze cheltuielile efectuate nejustificat cu servicii si medicamente incluse în pachetul bazal?

IV. Politica medicamentului
1. Este posibila introducerea listei de medicamente agreate în spitale concomitent cu schimbarea listei de medicamente compensate şi gratuite?
2. Este posibila organizarea si supravegherea licitatiilor publice de catre autoritatea specializata?
3. Este posibila recorelarea imediata a pretului de referinta al medicamentelor decontate de stat cu medicamentele real existente în farmacii?
4. Este adecvata introducerea unui adaos per serviciu pentru farmacisti, acelasi pentru orice medicament furnizat, pentru eliminarea interesului farmacistilor de a vinde medicamentele mai scumpe (sau cele pentru care farmacistii primesc discount)?

Participanti la dezbatere
1. Dr. Sorin Paveliu – moderator
2. Cristian Parvan, secretar general , AOAR – Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania), 
3.  Ileana Todoran, GSK
4. Ionut Ilovan, GSK
5. Alexandra Ioana Grigore, GSK
6. Violeta Ciurel, AXA Asigurari
7. Cezar Irimia, presedinte FABC si APCR, Federatia Asociatiilor Bolnavilor de Cancer
8. Alina Iliescu, director executiv, Federatia Asociatiilor Bolnavilor de Cancer, FABC
9. Vasile Barbu, presedinte, Asociatia Nationala pentru Protectia Pacientilor
10. Dr. Dan Serban, medic
11. Dr. Rodica Tanasescu, presedinte AMFB, presedinte SNMF, Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti
12. Dr. Sandra Adalgiza Alexiu, Secretar AMFB, Secretar SNMF, Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti
13.  Dr. Dorel Filip, Consilier SNMF
14. Dan Zaharescu, director executiv, Asociatia Romana a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM)
15. Cristian Lutan, director adjunct, Asociatia Romana a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM)
16. Cristian Hotoboc – Presedinte Alianta pentru Sanatate din Romania
17. Ana Maita – Presedinte Asociatia Mame pentru Mame si Vicepresedinte Alianta pentru Sanatate din Romania
18. Sorina Vlad – Director Executiv Asociatia Furnizorilor de Produse Medicale –AFPM
19. Eduard Dobre – Director Executiv Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Paraclinice – PALMED
20. Mihaela Sandu – Presedinte Asociatia Hands Across Romania
21. Anca Surugiu – Director Executiv Alianta pentru Sanatate din Romania
22. Ioan Uivarosi, farmacist, Colegiul Farmacistilor
23. Ion Muresan, Asociatia patronala a producatorilor, importatorilor si furnizorilor de dispositive medicale
24. Dr. Pamela Radut, MBA, LSS BB, Eureko Asigurari S.A.
25. Maria Moglan – Societatea Romana Alzheimer

Concluziile si recomandarile dezbaterii vor fi postate pe site in urma unei ultime runde de consultari cu participantii asupra unui document comun.

Pentru mai multe informatii, va rugam sa va adresati Danielei Marinache la adresa: daniela.marinache@sar.org.ro sau la numarul de telefon 021-2111477

România răspunde condiţiilor de intrare in Schengen neexistând niciun temei juridic sau de oportunitate pentru asocierea acestor conditii cu mecanismul de cooperare si verificare (MCV) din justitie

România a răspuns şi răspunde cu seriozitate preocuparii de a asigura securitatea frontierei Schengen prin îndeplinirea integrală a condiţiilor intrinseci acquis-ului Schengen, inclusiv în domeniul controlului şi supravegherii frontierelor externe. Traversarea cu succes a misiunilor de evaluare în domeniul frontierelor externe şi aprobarea rapoartelor aferente acestor misiuni este o dovadă de necontestat a faptului că România şi-a îndeplinit în totalitate angajamentele asumate. MAE reaminteşte, în acest sens, şi faptul că România implementează un sistem tehnic de ultimă generaţie de supraveghere a frontierei terestre cu sprijinul tehnologiei furnizate de compania franco-germană EADS.

De asemenea, începând cu data de 5 noiembrie 2010, România este conectată deja la SIS şi gestionează în condiţii de deplină securitate aceste date. Tehnologia şi aparatura folosită de România pentru conectarea la SIS sunt de ultimă generaţie, iar pregătirea profesională în a folosi aceste echipamente este la cele mai înalte standarde, aspecte apreciate şi cu ocazia ultimei misiuni de evaluare în domeniul SIS din această lună.

În acelaşi timp, MAE reiterează faptul că nu există niciun temei, juridic sau de oportunitate, pentru o asociere între aderarea la Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) din domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei. De altfel, scrisoarea recunoaşte că nu poate fi stabilită o astfel de legătură „rigidă” de condiţionalitate între cele două. Este vorba despre procese diferite, cu instrumente specifice de evaluare şi decizie. România colaborează constructiv în cadrul MCV cu Comisia Europeană şi cu statele membre şi nu poate fi de acord cu deturnarea sensului acestui instrument distinct.

O astfel de abordare creează un precedent inacceptabil nu numai pentru România (şi Bulgaria), dar şi pentru întreaga Uniune. Ea constituie o discriminare a României şi Bulgariei faţă de modul în care au fost tratate statele care au aderat la Schengen la ultima extindere.

Referirile la absenţa unui cadru juridic şi administrativ satisfăcător au un caracter generalizator, lipsit de elemente concrete, obiective de evaluare şi au un caracter subiectiv, necuantificabil. Astfel de aprecieri subiective riscă să decredibilizeze procese UE de evaluare la care România participă cu bună credinţă şi să pună sub semnul întrebării evaluările experţilor europeni.

De altfel, ultima misiune de evaluare a Comisiei din luna noiembrie 2010 în domeniul MCV reconfirmă faptul că autorităţile române au continuat eforturile de reformare a sistemului judiciar şi de combatere a corupţiei şi au adoptat iniţiative legislative importante care răspund recomandărilor Comisiei.

Sursa: http://www.mae.ro/node/6537

CONTRA
Alina Mungiu PIPPIDI, Presedinte Societatea Academica din Romania

România nu este pregatită să intre în Schengen primind critici şi recomandări pentru combaterea corupţiei prin mecanismul de cooperare şi verificare (MCV)

Aderarea României la Schengen în 2012 nu este realistă. Există, de ani buni, proiecte care zac în Parlament sau prin sertarele unor partide: trecerea la secret a declaraţiei de avere, smulgerea puţinelor ghiare pe care le are ANI, înlocuirea conducerii DNA ca să priceapă orice procuror care e bariera, etc. Ar exista vreo jenă ca aceste proiecte să fie puse la vot şi, indiferent cine câştigă alegerile, să se găsească o majoritate să le voteze? Nici vorbă: UDMR le-a scos deja şi le-a fluturat, prin celebrul Marton Arpad.

Dacă acum, cu FMI-ul pe cap, putem închide spitale şi căi ferate în rural când construim mega-malluri subterane în Aviatorilor şi stadioane nivel olimpic îmi e clar că nu există plasă cu ochiuri suficient de strânse ca să raţionalizeze cineva din exterior cheltuielile noastre.

Suntem în stare? Maturi? Pregătiţi? Pentru a raspunde te gandesti ce anume din stat şi societate a dovedit că stă pe picioarele sale, are şi forţa, şi autonomia şi motivaţia să lupte cu sistemul corupt şi pui greul pe cine îl poate duce. Majoritatea strategiilor ţărilor elaborează strategii şi planuri anticoruptie mai ales la presiuni din afară prin care fiecărei instituţii, oricît de coruptă ar fi sau cât ar contribui la starea de fapt, i se trasează obiective să se schimbe.

Prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, ca şi printr-un audit extern, ţara noastră a primit asemenea recomandări, care se adresează tuturor, parlamentarilor să permită să fie colegii lor arestaţi, autorităţii electorale permanente să facă mai mult decît nimic, CSM-ului să controleze în fine pe judecători sau să lase pe alţii să îi controleze, etc.

România a fost lasată în Uniunea Europeană sub premisa că va lucra în privinţa corupţiei sistemice şi trebuie să înteleagă că aderarea la Schengen este ultimul prag. Pentru depăşirea lui, România are nevoie nu doar de îmbunătăţirea legislaţiei şi îndeplinirea formală a cerinţelor, ci şi a mecanismelor de implementare a legii faţă de care partidele politice s-au dovedit neinteresate sa le adreseze concret.

Sursa: http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/ziua-de-dupa-schengen-240056.html

PRO

Ministerul Afacerilor Externe

Romania raspunde conditiilor de intrare in Schengen neexistand niciun temei juridic sau de oportunitate pentru asocierea acestor conditii cu mecanismul de cooperare si verificare (MCV) din justitie

România a răspuns şi răspunde cu seriozitate preocuparii de a asigura securitatea frontierei Schengen prin îndeplinirea integrală a condiţiilor intrinseci acquis-ului Schengen, inclusiv în domeniul controlului şi supravegherii frontierelor externe. Traversarea cu succes a misiunilor de evaluare în domeniul frontierelor externe şi aprobarea rapoartelor aferente acestor misiuni este o dovadă de necontestat a faptului că România şi-a îndeplinit în totalitate angajamentele asumate. MAE reaminteşte, în acest sens, şi faptul că România implementează un sistem tehnic de ultimă generaţie de supraveghere a frontierei terestre cu sprijinul tehnologiei furnizate de compania franco-germană EADS. 

De asemenea, începând cu data de 5 noiembrie 2010, România este conectată deja la SIS şi gestionează în condiţii de deplină securitate aceste date. Tehnologia şi aparatura folosită de România pentru conectarea la SIS sunt de ultimă generaţie, iar pregătirea profesională în a folosi aceste echipamente este la cele mai înalte standarde, aspecte apreciate şi cu ocazia ultimei misiuni de evaluare în domeniul SIS din această lună.

În acelaşi timp, MAE reiterează faptul că nu există niciun temei, juridic sau de oportunitate, pentru o asociere între aderarea la Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) din domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei. De altfel, scrisoarea recunoaşte că nu poate fi stabilită o astfel de legătură „rigidă” de condiţionalitate între cele două. Este vorba despre procese diferite, cu instrumente specifice de evaluare şi decizie. România colaborează constructiv în cadrul MCV cu Comisia Europeană şi cu statele membre şi nu poate fi de acord cu deturnarea  sensului acestui instrument distinct. 

O astfel de abordare creează un precedent inacceptabil nu numai pentru România (şi Bulgaria), dar şi pentru întreaga Uniune. Ea constituie o discriminare a României şi Bulgariei faţă de modul în care au fost tratate statele care au aderat la Schengen la ultima extindere.

Referirile la absenţa unui cadru juridic şi administrativ satisfăcător au un caracter generalizator, lipsit de elemente concrete, obiective de evaluare şi au un caracter subiectiv, necuantificabil. Astfel de aprecieri subiective riscă să decredibilizeze procese UE de evaluare la care România participă cu bună credinţă şi să pună sub semnul întrebării evaluările experţilor europeni.  

De altfel, ultima misiune de evaluare a Comisiei din luna noiembrie 2010 în domeniul MCV reconfirmă faptul că autorităţile române au continuat eforturile de reformare a sistemului judiciar şi de combatere a corupţiei şi au adoptat iniţiative legislative importante care răspund  recomandărilor Comisiei.

Sursa: http://www.mae.ro/node/6537

In Ucraina SAR sprijina crearea unei coalitii anticoruptie in vederea alegerilor parlamentare din octombrie 2012. Alina Mungiu-Pippidi a fost invitata la Kiev pentru a impartasi din experienta proiectului SAR, Coalitia pentru un Parlament Curat. Mai multe informatii despre proiect puteti gasi aici .

In cadrul proiectului Together Against Corruption care isi propune sa dezvolte o comunitate virtuala a societatii civile anticoruptie pentru Europa Centrala si de Est, SAR isi extinde in aceasta etapa a proiectului reteaua de organizatii partenere si pe zona Rusiei. In acest sens, saptamana trecuta au avut loc intalniri intre coordonatorul proiectului si organizatii din Moscova precum Transparency International si Golos si au fost stabilite contacte cu ONG-uri din Sankt Petersburg precum Institute for Information Freedom Development. In prag de alegeri prezidentiale, Golos duce o lupta asidua pentru monitorizarea alegerilor si sesizarea oricaror nereguli atat in pregatirea alegerilor, cat si in  desfasurarea lor propriu-zisa. Pe baricade sunt si cei de la Institute for Information Freedom Development care promoveaza legislatia privind liberul acces la informatiile de interes public (FOIA) si monitorizeaza transparenta site-urilor institutiilor publice.

Pentru mai multe informatii legate de proiectul Together against corruption, vizitati link-urile:
http://www.sar.org.ro/together-against-corruption/
http://www.sar.org.ro/civil-society-against-corruption/

PRO

Prof. dr. Cristian Vladescu
consilier prezidential

Romania va avea maximum 20 de case de asigurari de sanatate care se vor bate sa-si adune clientii. 

Fiecare casa privata va trebui sa aiba cel putin un milion de oameni inscrisi, pentru transferul pacientilor de la o casa la alta fiind necesar un an, a adaugat Cristian Vladescu la Forumul Roman de Sanatate, organizat de CNAS si agentia Mediafax. 

In calitate de coautor al proiectului viitoarei legi a sanatatii, Vladescu a precizat ca acesta are la baza strategia Comisiei prezidentiale privind sanatatea, dar si rezultatul unui studiu in care 79 la suta dintre romanii cu un venit de pesten 3.000 de lei ar fi dispusi sa-si faca o asigurare privata den sanatate, potrivit Mediafax. Conform lui Vladescu, crearea caselor private de sanatate s-ar putea incheia intr-un an, daca am lucra rapid, iar transformarea spitalelor in fundatii ar putea fi realizata in cateva luni. 

Orice casa de asigurari, publica sau privata, ar putea intra in competitie pentru asigurarile de sanatate. Trebuie indeplinite cateva conditii, si anume sa aiba cel putin un milion de oamenin inscrisi si sa aiba avizul CNAS si al Comisiei de Supraveghere an Asigurarilor. Scopul asigurarilor private nu este acela de a inlocui o institutie publica ce merge nemultumitor cu o institutie privata care merge nemultumitor, a mai spus Vladescu. El a adaugat ca transferul persoanelor din sistemul public in cel privat s-ar putea realiza pe parcursul anului 2012. “Este cam ca sistemul de pensii. Intai se inscriu, iar ceea ce ramane redistribuim aleator”, a mai spus Vladescu. 

“Casele private nu vor putea refuza nicio persoana. In plus, casele private de asigurari de sanatate nu vor fi vanzatori de polite, ci trebuie sa dezvolte un management de calitate prin care sa atraga oamenii, medicii, spitalele, pe toata lumea”, a precizat Vladescu. 

In plus, pachetul de servicii de baza este acelasi pentru toate casele. Pacientul este obligat sa ramana in contract cu casa pe care a ales-o cel putin un an, apoi, daca este nemultumit, poate schimba optiunea. “In primul rand, casele de asigurari private de sanatate vor fi interesate sa-si tina clientii in viata, apoin sa le ofere servicii medicale care sa le raspunda nevoilor lor de sanatate. Casele de asigurari private vor alege furnizorii cu care vor sa incheie contracte, incepand de la medicul de familie si terminand cu spitalele. Sigur, casele trebuie sa castige bani, dar pentru aceasta trebuie sa aiba o oferta de servicii foarte buna. Vor selecta acei furnizori eficace si eficienti in privinta tratamentelor. Vor incerca sa stimuleze preventia”, a adaugat Cristian Vladescu. El a mai spus ca un spital poate avea contracte cu mai multe case de asigurari private, la fel si un medic. 

Sursa: adevarul.ro

Cititi aici policy brief-ul SAR.

Proiectul de lege a sănătăţii este rezultatul unui proces viciat de formulare a politicii publice,  susţine Alina Mungiu-Pippidi, profesor de politici publice la Hertie School of Governance şi președinte SAR. Legea ocoleşte problemele pe care se presupune că trebuie să le rezolve, are consecinţe nedorite care crează alte probleme, a fost nedemocratic şi neprofesional concepută. Privatizarea despre care se discută nu are nici o şansă să crească eficienţa actului de sănătate câtă vreme tot statul ar controla mecanismul preţurilor şi ar decide cine e eficient, ceea ce reprezintă şi azi sursa principală a corupţiei la noi. Riscurile create pentru sistem prin acest proiect sunt, ca atare, mai mari decât beneficiile potenţiale.

Puteti citi articolul Alinei Mungiu Pippidi in intregime aici 

“Where Europe Ends” este un documentar de 50 de minute realizat cu sprijinul Black Sea Trust si Fundatiei Friedrich Ebert  despre consecintele extinderii Uniunii Europene pana la granitele cu Moldova si Ucraina.

Mai multe informatii despre film puteti gasi aici.

Scopul acestui proiect este dezvoltarea unei platforme cu instrumente anticoruptie testate si implementabile care s-au dovedit a fi eficace in Europa de Sud-Est sau in alte regiuni. Platforma functioneaza ca o resursa utila pentru continuarea efortului de a imbunatati calitatea si responsabilitatea guvernantei, atat in noile state membre cat si in tarile din vecinatatea acestora, in zone in care Uniunea Europeana a investit mult capital politic: Balcanii de Vest si regiunea Marii Negre. Identificarea de bune practici si diseminarea rezultatelor catre toti actorii interesati este esentiala pentru ca societatea civila de astazi sa poata face uz de resurse cu eficienta si eficacitate. In acelasi timp, este importanta constientizarea donorilor asupra lucrurilor care au fost testate si care nu au inregistrat rezultatele asteptate pentru a se evita aceleasi esecuri. Proiectul va functiona, asadar, ca o continuare fireasca a seriei interventiilor desfasurate in aceasta regiune cu ajutorul donorilor internationali, construind pe lectiile deja invatate.

Obiective specifice:

1. Atragerea de noi parteneri care promoveaza programe de integritate in regiune;

2. Consolidarea comunicarii la nivel de comunitate prin intermediul website-ului, forum-ului, newsletter-ului si bazei de date cu proiecte anticoruptie din regiune;

3. Completarea website-ului existent cu bune practice anticoruptie desfasurate la nivel regional, accesibile oricarei persoane interesate sau organizatii. Website-ul va reprezenta o platforma unde cetatenii, expertii si activistii pot contribui si discuta activitati anticoruptie de success precum si oferi informatii asupra impactului unor astfel de proiecte;

4. Impartasirea de informatii  printre comunitatea de donori si societatea civila cu privire la practici regionale de success in combaterea coruptiei;

5.  Sprijinirea institutiilor Uniunii Europene responsabile cu realizarea politicilor de vecinatate cu instrumente practice de planificare

6. Cresterea vizibilitatii initiativelor anticoruptie originale din Europa Centrala si de Est din ultimele doua decenii si revigorarea discutiei pe acest domeniu intr-un moment cand o oarecare oboseala anticoruptie pare a se instala printre tarile din regiune si partenerii lor internationali

7. Demonstrarea ca organizatiile societatii civile reprezinta un actor esential in lupta pentru o guvernanta mai buna; fara contributiile acestora in conturarea agendei publice si crearea unei presiuni de schimbare de jos in sus, majoritatea masurilor legislative si institutionale promovate de sus in jos nu vor avea succes;

8. Oferirea sprijinului si modelelor pentru tarile vorbitoare de rusa in initiative anticoruptie.

Activitati:

Activitatile se bazeaza pe cercetarea organizatiilor din tari din Centrul si Estul Europei care lucreaza pe transparenta, responsabilizare si anticoruptie si invitarea acestora de a se alatura retelei de impartasire de bune practice si programe de success implementate de acestea in trecut si de a contribui la forumul de discutii online.

1. Colectarea de initiative anticoruptie si includerea lor intr-o baza de date

2. Dezvoltarea unui forum de discutii

3. Publicarea de articole, editoriale si eseuri

4. Dezvoltarea si folosirea unor instrumente de diseminare a informatiilor de pe website

5. Oferirea accesului la informatie vorbitorilor de limba rusa prin construirea unei optiuni de limba rusa pe website.

6. Sustinerea unei competitii anuale online pentru a recompense cele mai bune programe anticoruptie din regiune si de a promova bune practice si solutii innovative.

Finantator: Balkan Sea Trust

Durata de implementare: Decembrie 2011 – Decembrie 2012